duminică, 8 martie 2015

Prietenie...

    Prieten? Oare? ..."Prietenul",așa cum am citit cândva,undeva:"e un fel de Moș Crăciun,e fain să crezi în el,dar nu există."
    Prietenia adevărată era cea din copilărie.Atunci când nu exista bârfă,invidie,uitare,părăsire.Era totul minunat și perfect. Cu cât trec mai mult anii,cu atât ne pierdem mai mult din inocență.Ajungem să fim oameni maturi...și brusc,ne umplem de "prieteni".Ne mințim frumos că avem o mie de prieteni,dar dacă ar fi să ne întrebăm:câți dintre ei ar veni în miez de noapte să stea cu tine pentru că te simți aiurea sau câți dintre ei ar face sacrificii pentru tine,câți te-ar primi în casa lor dacă nu ai avea unde să stai?Nimeni.Niciunul.
   Astăzi,eu am 1006 prieteni,așa cum scrie Facebook. În realitate,am doar 3 și pe mine.